Daca oamenii nu au reusit sa devina nemuritori din punct de vedere fizic, unii dintre ei au devenit nemuritori din punct de vedere artistic prin intermediul operelor create. De la creatorii piramidelor, al marelui zid chinezesc si pana la Brancusi, Dali, putem afla o seama de "nemuritori".

Salvador Felipe Jacinto Dali i Domenech, pictor spaniol, reprezentant de marca al curentului suprarealist, s-a nascut pe data de 11 mai 1904 in oraselul Figueras, linga Gerona, Catalonia, la doar treizeci de kilometri de granita cu Franta. Fiu al unui prosper notar, si-a petrecut copilaria in Figueras si la locuinta da vara a familiei, in satul de pescari Cadaques.

Salvador Dali: Geniul excentric Salvador Felipe Jacinto Dali i Domenech, pictor spaniol, reprezentant de marca al curentului suprarealist, s-a nascut pe data de 11 mai 1904 in oraselul Figueras, linga Gerona, Catalonia, la doar treizeci de kilometri de granita cu Franta. Fiu al unui prosper notar, si-a petrecut copilaria in Figueras si la locuinta da vara a familiei, in satul de pescari Cadaques. Daca la 6 ani dorea sa ajunga bucatar, un an mai tirziu se credea Napoleon, dar pasiunea pentru pictura incepe sa devina mistuitoare. Incepe sa ia cursuri de desen din 1916, primele sale tablouri fiind influientate de impresionism si de pictura spaniola a secolului al XIX-lea, apoi de futurismul italian, pina in 1920. Trece prin majoritatea curentelor si tehnicilor artistice, iar in cele din urma, dupa ce intra la Academia de Arte Frumoase 'San Fernando' din Madrid, isi gaseste propriul sau stil - suprarealist. Isi dezvolta o tehnica aparte, caracteristica intregii sale opere, bazindu-se pe crearea unor extraordinare efecte de iluzie optica si, mult mai tirziu, foloseste tehnici stereografice.

Cel mai mare sculptor al secolului XX,  Constantin Brancusi, figura centrala in miscarea artistica moderna si un pionier al abstractizarii este considerat parintele sculpturii moderne. Sculpturile sale se remarca prin eleganta formei si utilizarea sensibila a materialelor, combinand simplitatea artei populare romanesti cu rafinamentul avant-gardei pariziene.  Verticalitatea, orizontalitatea, greutatea, densitatea cat si importanta acordata luminii si spatiului sunt trasaturile caracteristice ale creatiei lui Brancusi. Opera sa a influentat profund conceptul modern de forma in sculptura, pictura si desen.

Masa tacerii Prima varianta a Mesei avea un diametru de 200 cm; dar Brancusi comanda o a doua, cu un diametru de 215 cm, pe care o aseza peste cea dintai, renuntand la socluri circulare ce formau baza. Masa sugereaza aparenta aspra a doua pietre de moara suprapuse. Sculptorul spunea ... linia Mesei Tacerii sugereaza curbura inchisa a cercului care aduna, apropie si uneste. Cioplita la alte proportii sau din alte materiale, folosita ca postament, sau in alte scopuri utilitare, acest tip de masa rotunda facea parte din chiar decorul familiar al atelierului lui Brancusi.

Ganduri despre arta Frumosul este echibrul absolut.  Arta nu face decat sa inceapa continuu. Arta – poate cea mai desavarsita a fost conceputa in timpul copilariei umanitatii. Caci Omul primitiv uita de grijile cele domestice si lucra cu multa voiosie. Copiii poseda aceasta bucurie primordiala. Eu as vrea sa re-destept sentimentul acesta in sculpturile mele. Cand nu mai suntem copii, suntem deja morti. Voim intotdeauna sa intelegem ceva. Insa nu este nimic de inteles. Tot ceea ce puteti contempla aici, in Atelier, are un singur merit: ca este trait...

Este lucrarea prin care Brancusi isi afirma autonomia artistica. Ideea principala din Sarut este simpla: iubirea ca fuziune intre doua entitati separate reface unitatea originala a vietii. Sarutul lui Brancusi poate fi considerat o replica la Sarutul lui Rodin. Opera aduce o noua dimensiune conceptului de sculptura. Aceasta opera sculptata intr-o maniera aparent primitiva, este a doua lucrare la care Brancusi foloseste tehnica taierii directe.

Nicolae Grigorescu si epoca

     Dacă la al treilea salon al artistilor în viată, din 1870, un juriu dominat de Theodor Aman, care nu era foarte deschis noutătilor în materie de viziune si tehnică picturală, îi acordă tânărului pe atunci Nicolae Grigorescu medalia de aur, faptul echivalează cu recunoasterea lui Grigorescu drept cel mai de seamă pictor român al vremii. Astăzi, după atâtia si atâtia ani scursi si după atâtea curente artistice pe care le cunoaste arta românească, Nicolae Grigorescu rămâne, fără îndoială, la cel mai obisnuit sondaj de opinie, cel mai cunoscut si cel mai apreciat pictor modern. Cum el si-a desăvârsit măiestria în Franta, lucrând mai ales cu grupul de pictori francezi de la Barbizon, ar fi deosebit de interesant să-l privim în societatea acestora si, în acelasi timp, alături de artistii francezi ai vremii, de la realistul August Courbet la impresionistul Camile Monet. Problema nu tine numai de preocuparea cercetărilor din domeniul istoriei artei, ci si de deschiderea de orizonturi a oricărui iubitor de artă ce doreste să stabilească rolul si locul pe care un pictor de talia lui Nicolae Grigorescu îl ocupă nu numai în cultura natională, ci în istoria universală a artei în general. Dacă veti privi un portret de Courbet si unul de Nicolae Grigorescu si le veti cerceta cu minutiozitate, veti ajunge la concluzia că pictorul român nu este cu nimic mai putin atrăgător si valoros, decât pictorul francez. Dacă veti privi apoi o pictură de Monet si una de Grigorescu, veti observa că tehnica artistului român de a privi si a crea se apropie foarte mult de aceea a sefului scolii impresioniste franceze. La acea vreme, numerosi critici de artă si mai ales ziaristi care comentau saloanele bucurestene îi reprosau lui Grigorescu tocmai ceea ce gazetarii reprosau pictorilor impresionisti francezi: că pictura este abia schitată, că tabloul nu este terminat. Vedeti, toti acesti nespecialisti nu întelegeau că si modul de a picta nu se schimbă de la o epocă la alta. Si, după un academism sever, care face ca un tablou să semene mai degrabă cu o fotografie, a apărut o nouă generatie de artisti, ce lucrează cu mai multă libertate, adeseori oprindu-se în momentul când un tablou este capabil să sugereze un subiect care îi este dat ca titlu. Iar libertatea de a asterne mai usor culoarea pe pânză nu face altceva decât să dea culorilor, în ansamblul lor, capacitatea de a străluci cu mai multă transparentă.

   HORIA HORSIA

     sus

„Fata cu basma galbenă” , din colectia Galeriei nationale bucurestene. Reproducerea în alb-negru a tabloului nu micsorează absolut deloc trăsăturile specifice de executie tehnică folosită de Grigorescu. Chipul păstrează întreagă identitatea modelului, iar proiectarea bustului tinerei pe un fundal de culoare mai deschisă accentuează transparenta pe care pictorul o doreste si o obtine.

“VIATA LUI GRIGORESCU O POVESTESC OPERELE LUI.O VIATA SIMPLA, TACUTA, ORDONATA, PUTERNICA, INCHINATA TOATA ARTEI LUI INAFARA DE ARTA NIMIC NU EXISTA PENTRU EL.ACOLO SI-A PUS ADANCA LUI IUBIRE DE NATURA, DE PODOABELE SI DE TAINELE EI, MINUNATE PRETUTINDENI, DAR MAI ALES IN TARA SI IN FAPTURA NEAMULUI LUI; ACOLO IUBIREA DE BINE, DE ADEVAR SI DE FRUMOS “ A. VLAHUTA -Pictorul N.I.Grigorescu “

Acest portret ca si lucrarile "Rodica", "Batrin evreu", dovedesc preocuparea artistului pentru eleganta liniei, studiul psihologic al figurilor,fie ele concentrate in miscare, visatoare si senine in repaos, tragice in imortalizarea trecerii timpului. Silueta pretioasa a costumului, luminat cu creta alba se decupeaza in hasurarile carbunelui si al estompei, creind o lume ireala , a costumatiei de carnaval.)

Grafitti

Forma de arta sau doar niste "mazgaleli "

As vrea sa va stiu parerea

Grafitti reprezinta una dintre cele mai recente si neconventionale forme de manifestare a artei .Avand initial o tenta agresiva ,fiind un mijloc prin care tinerii isi manifestau nemultumirea in timp a ajuns sa fie luata in considerare si ca o forma de etalare a sentimentelor si imaginatiei .

Va rog sa imi spuneti ce artisti sau ce ati dori sa vedeti in aceasta pagina iar daca va numarati printre fericiti cu har in arta nu pregetati sa-mi trimiteti poze cu operele voastre